Ce sunt, de fapt, petele
Trei lucruri diferite ajung să fie numite, la grămadă, „mucegai pe fațadă":
- Alge verzi. Un strat subțire, verde deschis sau verde închis, care se întinde uniform. Apar acolo unde peretele rămâne umed multe ore: nord, nord-est, sub balcoane, în spatele gardului viu.
- Licheni și mușchi. Pete rotunde, gri-verzui, ușor reliefate, adesea pe soclu și pe glafuri. Cresc mai încet, dar se prind mai bine și lasă urmă și după curățare.
- Funingine și praf gras. Cenușiu spre negru, pe fața dinspre stradă și în jurul ferestrelor. Vine din trafic și din coșurile de fum din jur, iar iarna se depune mai repede.
Mucegaiul propriu-zis apare de obicei pe interior și e semn de altceva: punte termică, ventilație proastă, infiltrație. Dacă ai verde afară și pete negre în colțul camerei, sunt două probleme separate, iar spălarea fațadei nu o rezolvă pe a doua.
De ce apar tocmai la casele noi
E o observație care surprinde pe multă lume: casele izolate termic se înverzesc mai repede decât cele vechi, cu pereți groși de cărămidă. Motivul e simplu și ține de fizică, nu de calitatea lucrării.
Un perete neizolat pierde căldură spre exterior, iar căldura aceea usucă tencuiala dimineața. Un perete cu termosistem nu mai pierde nimic, deci fața exterioară rămâne rece. Noaptea se răcește sub temperatura aerului și condensează, iar dimineața rămâne udă ore în șir. Umezeala aceea, repetată zilnic, e exact ce le trebuie algelor.
Ce accelerează procesul, în ordinea în care le întâlnim pe teren: streașina prea scurtă, care lasă ploaia să bată în perete; tufele și thuja plantate la mai puțin de un metru de casă, care țin umezeala și opresc aerul; jgheaburile care picură; pământul urcat până la tencuială, fără soclu; și lipsa totală de soare pe fața respectivă.
Ce presiune suportă o fațadă
Aici se fac cele mai scumpe greșeli. Un aparat obișnuit de spălat cu presiune, din cele de curte, dă între 100 și 150 de bari. Tencuiala decorativă, mai ales cea siliconică sau acrilică pe termosistem, e un strat de câțiva milimetri. Nu e beton.
| Presiune | Efect pe tencuială decorativă |
|---|---|
| Sub 20 de bari, cu perie | Sigur. Scoate algele și praful, nu atacă stratul |
| 20 până la 40 de bari | Acceptabil pe tencuială sănătoasă, cu duză lată și de la distanță |
| Peste 40 de bari | Începe să smulgă granule. Zona spălată rămâne vizibil mai deschisă și mai rugoasă |
| 100 de bari și peste, de aproape | Decopertează. Se ajunge la plasă și la polistiren, iar apa intră în sistem |
Semnul că s-a lucrat cu prea multă presiune se vede peste un an, nu imediat: dungi mai deschise acolo unde a trecut jetul, tencuială care se scămoșează și, la casele cu termosistem, umflături locale, de la apa rămasă între straturi. De asta noi lucrăm cu debit mare și presiune mică, adică multă apă care spală, nu un jet subțire care taie.
Cum se scot corect
Ordinea care funcționează, la o fațadă obișnuită de casă:
- Se udă suprafața de jos în sus, ca tencuiala să se satureze și murdăria să nu fie trasă în adâncime la clătire.
- Se freacă mecanic, cu perie moale pe prăjină telescopică, de la sol. Algele nu au rădăcini adânci, cedează la frecare.
- Se clătește cu apă demineralizată, de sus în jos. Fără minerale în apă nu rămân urme de calcar pe tencuială, iar peretele se usucă uniform. Vezi cum funcționează apa demineralizată.
- Unde sunt licheni, se aplică un produs biocid și se lasă să lucreze, apoi se clătește. Lichenii nu ies prin frecare fără să strice stratul de sub ei.
Ce nu facem: nu spălăm cu clor pe pereți lângă gazon și plantări, pentru că soluția se scurge exact acolo. Există biocide pentru fațade care nu ard vegetația și e prima întrebare de pus oricui vine cu o ofertă foarte ieftină.
De ce revin și ce le ține departe
O fațadă spălată corect rămâne curată doi până la patru ani în condiții obișnuite. Dacă revin în șase luni, cauza nu e curățarea, e umezeala. Ce ajută cu adevărat, în ordinea efectului:
- Tăierea vegetației lipite de casă. Un metru liber în jurul peretelui schimbă complet situația, pentru că lasă aerul să circule și soarele să ajungă.
- Repararea jgheaburilor și a burlanelor. O scurgere care picurează pe perete produce singură o dungă verde pe toată înălțimea casei.
- Un tratament hidrofobizant după spălare, care împiedică tencuiala să absoarbă apa. Nu e magie și nu ține veșnic, dar prelungește sensibil intervalul.
- Prelungirea streșinii, unde se poate. E lucrare de constructor, nu de firmă de curățenie, dar e singura care rezolvă cauza definitiv.
Când merită și când e altceva de făcut
Spălarea are sens când tencuiala e sănătoasă și problema e doar la suprafață. Nu are sens, și o spunem înainte să venim, în trei cazuri: tencuiala e crăpată sau sună a gol la ciocănit, culoarea e deja pierdută neuniform pe toată fațada, sau petele vin dintr-o infiltrație activă. Acolo lucrarea corectă e reparație și zugrăvire, nu curățare, iar noi nu îți luăm banii ca să constatăm asta la fața locului.
Un test simplu pe care îl poți face singur: udă o porțiune de un metru pătrat cu furtunul, freacă ușor cu o perie moale și lasă să se usuce. Dacă zona arată vizibil mai curată și tencuiala e intactă, spălarea rezolvă. Dacă rămâne pătată la fel sau iese nisip pe perie, e altceva.